Daca va plac bancurile, ati nimerit unde trebuie.
Si noua ne plac bancurile tari. Am dori sa adunam aici cele mai bune si originale Bancuri Tari.
Va invitam, chiar va rugam si pe dumneavoastra sa trimiteti un banc, sau chiar mai multe bancuri, pentru bucuria de a descreti frunti si a binedispune pe ceilalti.
ebancuritari se vrea o colectie de bancuri, glume si umor de buna caliate care sa va faca sa zambiti sa fiti mai veseli, sa incepti ziua cu dreptul. Dorim sa va oferim cele mai noi si tari bancuri si cel mai de calitate si original umor.
Dacă americanii depasesc impasul financiar cu ajutorul psihologilor, românii fac ce ştiu mai bine, haz de necaz. Bancuri, caricaturi ba chiar şi cântece de petrecere în care criza devine miză pentru o dispoziţie mai bună. Principala ţintă a glumelor sunt politicienii şi bancherii si toti cei considerati responsabili.
Uneori ce-a mai buna terapie este RASUL – provocat de multe ori de Bancuri bine spuse si umor de calitate.
Bancul este o poveste foarte scurta, reala sau imaginara cu un final surprinzator si foarte amuzant. Bancurile pot avea rolul unui tratament scump, cu acelasi efect : descretesc fruntile, si sunt un placut subiect de discutie la o intalnire de orice gen.
Bancurile sunt legate de socializare, ele se spun intr-un grup. “Nasterea” lor e legata de natura umana care simte nevoia de a exprima indoieli, probleme, respectiv argumente, opinii ce sunt incorporate in aceasta productie.
Pentru ca bancurile contin o mica invatatura sociala, reprezinta in majoritatea cazurilor o lectie sociala despre lume, oameni, totul imbracat intr-o forma ludica, de gluma, de joaca. Dar scopul principal al bancurilor – ca, de altfel, al proverbelor, povestilor cu talc, snoavelor – este de invatatura neacademica, profana, fara un program anume, ce are loc in spatiul liber al comunicarii. In mare parte pot avea si rol educativ.
Bacurile exprima nevoia de creatie a unui popor intr-un anume moment. Ele au avut dintotdeauna, din punct de vedere al continutului, asemanari cu glumele, cu jocurile, cu povestirile cu talc, cu zicalele, uneori si cu proverbele. Global, toate acestea pot fi considerate productii spirituale ale unei comunitati. Dar bancurile, fata de celelalte creatii amintite, sunt mai perisabile, utilizarea lor cere mai pregnant socializarea.
Asa cum susţine părintele Dumitru Stăniloaie, umorul deţine un loc important în viaţa poporului român. El e zâmbetul aproape permanent în care se exteriorizează spiritul lui. Prin el, românul manifestă o robusteţe de spirit nedoborâtă de greutăţile vieţii, oricât de mari ar fi ele. El a învăţat că greutăţile nu sunt mai tari ca forţa lui vitală, ca forţa omului în general, că tristeţea răsare dintr-o nerăbdare şi disperare care înseamnă abdicarea de la viaţă. Umorul a fost o formă de luptă şi un sentiment de superioritate a poporului nostru faţa de greutăţi. Tocmai de aceea a fost şi o comunicare de putere către semenii aflaţi sub povara greutăţilor. Prin aceasta, a fost o incurajare a lor. Poate că la puţine popoare umorul are un atât de mare rol, ca o importantă formă de putere în comuniune, de susţinere reciprocă în comuniune, ca în viaţa poporului român.
Zâmbetul e, în general, deschiderea fiinţei umane spre semenul său; dacă întâlnirea e o sărbătoare, zâmbetul exprimă bucuria acestei sărbători.
Zâmbetul face să cadă zidul dur şi opac al despărţirii dintre persoane. Prin zâmbet, zidul despărţitor devine transparent şi se realizează comuniunea şi un spor de putere între cei ce-şi zâmbesc. Iar umorul e o tălmăcire a acestei conştiinţe de putere în comuniune. Umorul e o sfidare aruncatş greutîţii şi o hotărâre de a o înfrunta fără teamă, cu toată conştiinţa mărimii ei. Dar aceasta se face într-o comunitate şi pentru o comunitate.
Umorul uşurează relaţiile umane nu printr-o coborâre cinică a partenerilor, ci printr-o punere în relief a umanităţii simpatice a fiecăruia. Umorul descoperă şi activează umanul, şi prin aceasta relaţiile umane dintre oameni.
Umorul nu reduce numai la proporţiile reale, mai modeste decât par, persoana umană, ci descoperă şi ceea ce e bun, simpatic, demn de iubit în om, îi descoperă umanitatea cu mult mai frumoasă decât penele lucitoare, dar inconsistente, în care vrea să se acopere sau sub care adeseori omul îşi uită adevarata frumuseţe şi căldură.
Ultimele Bancuri tari primite:
******************************************************************
La tribunal:
- Sotul: “Intru in casa si-mi vad femeia in pielea goala pe pat, geamul deschis, ma uit pe geam si vad pe unul in chiloti, alergand. Iau noptiera si arunc dupa el”.
- Sotia: “Era cald. M-am dezbracat, am deschis geamul, vad cum intra dobitocul asta si fara sa zica ceva arunca cu noptiera prin geam”.
- Victima: “Eu sunt sportiv. Alerg in fiecare zi pe acel traseu. Intorc capul si vad cum zboara o noptiera spre mine…”.
- Martorul: “Eu nici nu stiu ce caut aici !!! Stateam linistit in noptiera…”
*****
Sotul si sotia stateau la TV urmarind un program despre psihologie, moment cand el se intoarce catre sotie si-i spune:
“Draga mea, pariez ca nu-mi poti spune ceva care sa ma faca fericit si trist in acelasi timp”. Ea ii spuse : “Esti cel mai bun amant dintre toti prietenii tai !”
*****
Biletul, amenda si ardelenii
Doi ardeleni calatoreau cu trenul. Vine controlorul.
- Biletele la control, va rog!
- Ma, Gheorghe, noi avem belet?
- No.
- N-avem belet, domn controlor.
- Bani de amenda aveti?
- Ma, Gheorghe, bani de amenda avem?
- No.
- N-avem bani, domn controlor.
- Va bateti joc de mine? Bilet nu aveti, bani nu aveti. Atunci, ce dracu’ aveti?
- Ce-avem, ma Gheorghe?
- Avem abonament.
*****
“Oricat de jos s-ar duce dolarul, apleaca-te si ia-l!”
Troc avantajos
Un indian navajo sta langa un agent de vanzari pe o banca in parc… intre ei se afla o punga mare de hartie… indianul se uita de ceva vreme fix la punga de hartie…
- Vrei sa stii ce e in punga? – intreaba agentul de vanzari… indianul tace, apoi dupa un timp da afirmativ din cap…
- E o sticla de vin – zice agentul… am luat-o pentru nevasta-mea… indianul iar tace o vreme, apoi zice, dand iarasi afirmativ din cap:
- Bun schimb ai facut…
*****
Iepuras dragalas
O fetita se duce la un magazin de animale si intreaba “Va log, aveti iep#u#asi dlagalasi ?”.
Inima vanzatorului se topeste brusc. Se aseaza pe vine langa fetita, si o intreaba “Vlei un iep#u#as dlagalas alb, sau unul dlagalas moale si neglu si pufos ? Sau poate pe cel dlagalas si maloniu de acolo?”.
Fetita se inroseste, se leagana putin pe calcaie, isi pune manutele pe genunchi, se apleaca in fata si raspunde in soapta…….
“Cled ca pe pitonul meu il doale in cul de culoare…..”.
*****
Bancuri cu ardeleni
Ardeleanul se duce la doctor deoarece tusea foarte tare. Doctorul il consulta si il intreaba cu o voce grava:
- Fumati?
La care ardeleanul dupa cateva momente de ezitare raspunde:
- Mai bine as bea ceva.
*****
Zice ca ardeleanul coboara pe Feleac spre Cluj cu caruta cu nevasta si copilul. Ajungind in dreptul Teatrului, copilul intreaba:
- Tata, da’ casa aiasta mare cu doi catei pe ea ce-a fi?
- Nu stiu, dragu’ tatii.
Apoi, in Piata Unirii:
- Tata, da’ omu aiesta de hier pe cal, cine-o fi?
- Nu stiu, dragu’ tatii.
In fine, linga Parcul Mare:
- Tata, da’ la balta aiasta mica, oare cum i-a zice?
- Nu stiu, dragu’ tatii.”
Femeia, agasata de insistentele copilului, intervine:
- Da’ mai lasa-l in pace pe tata-to, ma copile, nu vezi ca-i trudit?!
La care taranul raspunde cu bonomie ardeleneasca:
- Lasa-l, femeie, pe copil sa intrebe, ca numa’ asa invata!
*****
Intr-un compartiment de tren, un oltean si un ardelean.
La un moment dat, ardeleanul scoate o litra de palinca, slanina, pita, o ceapa si incepe sa manance, tragand din cand in cand si din palinca…
Olteanului i se face de o dusca, dar cum sa intre in vorba?
La un moment dat, vazand ca tuica e pe terminate, isi ia inima in dinti si se apropie de ardelean:
-Ma cheama Radu!
-Apai, no, daca te cheama, du-te…
*****
Un ardelean vine acasa mai devreme de la camp si aude zgomote in dormitor. Se duce in fuga si-si gaseste nevasta dezbracata complet, intinsa pe pat, transpirata si gafaind…
-Ce-i ma, nevasta, ce ai?
-Am infarct…. zice ea.
Ardeleanul da sa fuga afara sa cheme pe doctor, cand copilul lui de 4 ani zice:
-Tata, tata, unchiu’ Gheorghe este sub pat in pielea goala…
Ardeleanul fuge inapoi, ridica patura si-l vede pe Gheorghe sub pat dezbracat si zice:
-Pai bine ma, nenorocitule, nevasta-mea moare de inima si tu umbli ca un bezmetic prin casa in pielea goala de-mi sperii copilul…
*****
Doi ardeleni se intalnesc pe strada:
- De ce esti amarat, Ioane?
- Cum sa nu fiu amarat daca mi-o murit un bou.
- Eh, ce sa-i faci, ase ne-om duce, unu’ dupa altu’!
Imaginea zilei la bancuri tari!
